Se tratează destul de ușor dacă este descoperită la timp. Dar dacă este ignorată, poate cauza disconfort sever, dureri la înghițire, pierderea gustului și chiar complicații.

Acest articol îți explică în detaliu ce este candidoza bucală, de ce apare, cum o recunoști și, cel mai important, cum o poți trata și preveni eficient.

Ce este candidoza bucală?

Candida Albicans este o ciupercă care se observă la microscop și care trăiește în mod natural în cavitatea orală, pe piele, în sistemul digestiv și genital. De obicei, nu provoacă probleme, pentru că sistemul imunitar și bacteriile bune din organism o țin sub control.

Problema apare atunci când echilibrul florei orale este perturbat, lucru care permite Candida Albicans să se îmmulțească excesiv. Acest fenomen duce la apariția infecției cunoscute sub numele de candidoză bucală.

Această infecție poate afecta persoane de toate vârstele, dar este mai frecventă la sugari, vârstnici și persoane cu un sistem imunitar slăbit.

Tipuri de candidoză bucală

Există mai multe forme de candidoză bucală, fiecare cu caracteristici specifice:

• Candidoza pseudomembranoasă – cea mai comună formă. Se manifestă prin apariția unor pete albe cremoase pe limbă, gingii, interiorul obrajilor și cerul gurii. Aceasta apare frecvent la nou-născuți, pacienți cu HIV/SIDA și persoane care urmează tratamente cu corticosteroizi.
• Candidoza atrofică – caracterizată prin roșeață și iritație a mucoasei orale. Se întâlnește mai des la purtătorii de proteze dentare care nu le curăță corespunzător. Adesea, pacienții se plâng de o senzație de arsură în gură și de o sensibilitate crescută la alimentele fierbinți sau condimentate.
• Candidoza hiperplastică – mai rară, dar mai severă, caracterizată prin plăci albicioase groase care nu pot fi înlăturate prin ștergere. Este asociată cu fumatul cronic și poate evolua spre leziuni precanceroase dacă nu este tratată corespunzător.
• Candidoza esofagiană – afectează gâtul și esofagul, cauzând dificultăți la înghițire și dureri. Se întâlnește mai des la pacienții imunocompromiși, inclusiv cei care urmează chimioterapie sau radioterapie.

Factori de risc

Candidoza bucală apare mai des la persoanele care:

• Au un sistem imunitar slăbit din cauza diabetului zaharat, HIV/SIDA, cancerului sau a tratamentelor imunosupresoare.
• Utilizează antibiotice pe termen lung, ceea ce duce la distrugerea bacteriilor benefice care țin Candida Albicans sub control.
• Suferă de gura uscată, fie din cauze naturale, fie din cauza anumitor medicamente precum antihistaminice, antidepresive sau medicamente pentru hipertensiune.
• Poartă proteze dentare necorespunzător adaptate sau incorect igienizate. Candida se poate dezvolta sub proteze, mai ales dacă acestea nu sunt curățate zilnic. Dacă ai probleme gingivale care pot favoriza candidoza, vezi serviciile noastre de Parodontologie.
• Au un stil de viață nesănătos, cu o dietă bogată în zahăr, un consum excesiv de alcool sau fumat. Zaharurile hrănesc Candida Albicans și contribuie la înmulțirea excesivă a ciupercii.
• Folosesc corticosteroizi inhalatori pentru astm fără să-și clătească gura după utilizare. Acești corticosteroizi pot reduce imunitatea locală a mucoasei orale, favorizând dezvoltarea candidozei.

Simptome candidoză bucală

Simptomele pot varia de la ușoare la severe și includ:

• Petele albe cremoase pe limbă, gingii, cerul gurii și obraji. Acestea pot fi confundate cu resturi de lapte la sugari.
• Senzație de arsură sau durere în gură. Mulți pacienți descriu acest disconfort ca fiind similar unei arsuri cauzate de alimente fierbinți.
• Gust metalic sau pierderea gustului. Mâncarea poate părea fadă, iar în unele cazuri pacienții se confruntă cu o aversiune față de alimentele acide sau picante.
• Gura uscată și dificultăți la înghițire. Saliva este un factor protector împotriva infecțiilor orale, iar lipsa acesteia favorizează proliferarea fungilor.
• Fisuri la colțurile gurii, mai ales la cei care poartă proteze dentare. Aceste fisuri pot deveni dureroase și pot sângera ușor.

Cât de gravă poate fi?

Dacă este descoperită la timp, candidoza bucală este ușor de tratat. Totuși, dacă este ignorată, poate deveni persistentă și se poate răspândi la esofag, cauzând dificultăți serioase de înghițire.

Cauzele candidozei bucale

Candida Albicans se dezvoltă excesiv atunci când echilibrul microbiomului oral este perturbat, din diverse motive, precum:

• Utilizarea prelungită a antibioticelor.
• Un sistem imunitar slăbit.
• Consumul excesiv de zahăr și alimente procesate.
• Igienă orală necorespunzătoare.
• Fumatul și alcoolul, care afectează flora orală.

Afecțiuni asociate

Persoanele cu diabet zaharat au un risc mai mare de candidoză, deoarece nivelul crescut de zahăr din salivă creează un mediu propice dezvoltării ciupercilor.

Diagnosticarea candidozei bucale

Diagnosticul candidozei bucale este realizat de medicul stomatolog sau specialistul ORL printr-o combinație de examinare clinică și teste de laborator.

• Examinare clinică – Medicul verifică cavitatea bucală, observând eventualele pete albe, roșeață sau fisuri la colțurile gurii.
• Testarea frotiului bucal – Se prelevează o probă de pe zona afectată și se analizează la microscop pentru a identifica prezența ciupercii Candida Albicans.
• Cultură fungică – În cazurile mai severe, se poate realiza o cultură pentru a confirma tipul exact al ciupercii și sensibilitatea acesteia la medicamente antifungice.
• Teste de sânge și analize suplimentare – Dacă infecția este recurentă, medicul poate recomanda teste pentru diabet, HIV sau alte afecțiuni care ar putea contribui la apariția candidozei bucale.

Diagnostic diferențial

Candidoza bucală poate fi confundată cu alte afecțiuni orale, precum:

• Lichen plan oral – Apare sub formă de linii albe dantelate pe mucoasa orală, fără a putea fi șterse, și poate provoca durere sau senzație de arsură.
• Leucoplazie – Se manifestă prin pete albicioase persistente, care nu se pot îndepărta prin ștergere, iar uneori pot avea potențial precanceros.
• Infecții bacteriene – Pot provoca inflamații și eroziuni ale mucoasei bucale, dar răspund la tratamentul cu antibiotice, spre deosebire de candidoză, care necesită antifungice.
• Stomatită aftoasă – Caracterizată prin ulcerații dureroase (afte) care apar izolat sau în grup, fără prezența plăcilor albe specifice candidozei.

Medicul va analiza simptomele și istoricul medical al pacientului pentru a elimina aceste posibilități și a confirma diagnosticul corect.

Tratamente eficiente pentru candidoza bucală

Medicamente antifungice

Tratamentul standard pentru candidoza bucală include medicamente antifungice care pot fi administrate local sau oral, în funcție de severitatea infecției.

• Antifungice locale – Se aplică direct pe zonele afectate sub formă de gel, soluție sau pastile care se dizolvă în gură.
• Antifungice sistemice – Sunt utilizate în cazurile severe sau recidivante, administrate sub formă de pastile sau capsule.
• Clătiri cu ape de gură antiseptice – Soluțiile pe bază de clorhexidină pot ajuta la reducerea dezvoltării fungilor și menținerea igienei orale.

Durata tratamentului variază între 7 și 14 zile, în funcție de răspunsul pacientului la medicație.

Remedii naturiste și alternative

Pentru cazurile ușoare sau ca adjuvant în tratamentul medical, anumite remedii naturale pot fi eficiente:

• Clătirea gurii cu apă cu bicarbonat de sodiu – Ajută la alcalinizarea mediului oral și inhibarea dezvoltării fungilor.
• Ulei de cocos – Are proprietăți antifungice naturale și poate fi folosit pentru clătirea gurii.
• Consumul de iaurt probiotic – Ajută la refacerea echilibrului florei orale prin aportul de bacterii benefice.
• Ceai de salvie sau mușețel – Aceste plante au proprietăți antimicrobiene și pot calma iritațiile orale.

Cazurile severe și opțiunile terapeutice avansate

Pacienții cu candidoză bucală recurentă sau severă pot avea nevoie de tratamente mai agresive, precum:

• Terapie antifungică prelungită sub supraveghere medicală.
• Schimbarea protezelor dentare sau ajustarea acestora pentru a preveni reinfectarea.
• Monitorizarea și tratarea afecțiunilor subiacente, cum ar fi diabetul sau imunosupresia.

Prevenirea candidozei bucale și protejarea sănătății orale

Igiena orală corectă

• Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor. Pentru mai multe informații despre o igienă orală corectă, consultă pagina de Igienizare dentară.
• Folosirea aței dentare zilnic pentru a îndepărta resturile alimentare.
• Curățarea regulată a protezelor dentare pentru a preveni acumularea de microorganisme.
• Evitarea apei de gură antiseptice agresive, care poate dezechilibra flora orală.

Alimentația și stilul de viață

• Reducerea consumului de zahăr și carbohidrați rafinați.
• Creșterea aportului de alimente bogate în probiotice (iaurt, chefir).
• Hidratarea corespunzătoare pentru a menține umiditatea mucoasei orale.

Vizitele regulate la medicul stomatolog

• Consultație stomatologică de rutină pentru depistarea precoce a problemelor orale.
• Profilaxie dentară profesională, inclusiv detartraj și periaj profesional.

Grijă specială pentru grupurile cu risc crescut

• Sugarii trebuie supravegheați pentru a evita transmiterea fungilor de la mamă la copil în timpul alăptării. Pentru a preveni această transmitere, mama trebuie să mențină o igienă riguroasă a sânilor, să spele și să sterilizeze suzetele, biberoanele și jucăriile copilului și să trateze prompt orice infecție fungică la nivelul mameloanelor. 
• Pacienții cu diabet trebuie să își monitorizeze nivelul glicemiei pentru a preveni dezechilibrele care favorizează candidoza.

Întrebări frecvente despre candidoza bucală

Cât timp durează până când simptomele dispar?

Cu un tratament adecvat, simptomele se ameliorează în aproximativ 7-10 zile. În cazurile severe, tratamentul poate dura mai mult.

Pot trata candidoza doar cu remedii naturiste?

Remediile naturiste pot ajuta, dar nu sunt suficiente pentru cazurile moderate sau severe. Tratamentul antifungic prescris de medic este esențial pentru eliminarea infecției.

Este candidoza bucală un semn al unei probleme grave de sănătate?

În majoritatea cazurilor, candidoza bucală este o afecțiune ușor de tratat, mai ales atunci când este diagnosticată devreme și tratată corespunzător. 

Totuși, severitatea infecției poate varia în funcție de factori precum starea sistemului imunitar al pacientului, prezența unor afecțiuni subiacente (cum ar fi diabetul zaharat), utilizarea prelungită a antibioticelor sau corticosteroizilor, precum și igiena orală precară. 

Pacienții imunocompromiși sau cei care nu răspund la tratamentele convenționale pot avea nevoie de o abordare terapeutică mai complexă și de un tratament mai îndelungat. Totuși, recurența frecventă poate indica o problemă de imunitate care necesită investigații suplimentare.

Candidoza bucală este o afecțiune tratabilă, dar trebuie să fie diagnosticată și tratată corect. Adoptarea unei igiene orale corecte, a unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos poate preveni reapariția infecției.

Descoperă toate serviciile stomatologice disponibile în clinica noastră. Dacă ai simptome persistente, consultă un medic specialist pentru un tratament eficient. 

Poți face o programare rapidă pe pagina noastră de Contact!

Te-ai gândit vreodată că bacteriile din cavitatea bucală pot transforma placa bacteriană într-un depozit tare, cunoscut sub numele de tartru? 

Acest depozit mineralizat nu este doar inestetic, dar poate duce și la probleme serioase de sănătate, inclusiv inflamații și pierderea dinților. Înțelegerea a ceea ce este tartrul și cum se formează este primul pas către prevenirea acestuia.

Cum se formează tartrul dentar?

Totul începe cu placa bacteriană, acel strat format din bacterii, resturi alimentare și saliva, care se formează pe dinți la câteva ore după ce mănânci. Dacă nu este îndepărtată prin periaj regulat și folosirea aței dentare, mineralele din salivă se combină cu placa, întărind-o. În doar 24-72 de ore, acest proces poate duce la formarea tartrului dentar, care nu poate fi îndepărtat prin metode de igienă orală obișnuite.

Odată ce tartrul s-a format, singura soluție este o vizită la dentist. Dacă acest lucru nu se întâmplă, tartrul poate duce la probleme serioase de sănătate orală. Este important de menționat că o igienă orală corectă poate preveni acest proces de la bun început.

De ce este periculos tartrul?

Tartrul nu este doar o problemă estetică. Depunerile de tartru pot provoca:

• Inflamații ale gingiilor (gingivită): Gingiile devin roșii, umflate și pot sângera în timpul periajului.
• Parodontită: Această afecțiune gravă afectează suportul osos al dinților, ceea ce poate duce la pierderea acestora.
• Cariile dentare: Tartrul oferă un mediu propice pentru bacteriile care produc acizi, atacând smalțul dinților.
• Respirație urât mirositoare (halitoză): Bacteriile din tartru eliberează compuși cu miros neplăcut.
• Complicații sistemice: Inflamațiile cauzate de tartru pot avea efecte negative asupra sănătății generale, contribuind la afecțiuni precum diabetul sau bolile cardiovasculare.

Tipuri de tartru dentar

Există două tipuri principale de tartru:

Tartrul supragingival: Apare deasupra liniei gingiei și este vizibil sub formă de pete galbene sau maronii. Este mai ușor de îndepărtat și are, în general, un impact direct asupra esteticii dentare.

Tartrul subgingival: Se formează sub linia gingiei și este mai greu de detectat. Este asociat cu afecțiuni mai grave, precum parodontita, deoarece afectează țesuturile de susținere ale dinților.

Cauzele apariției tartrului dentar

Principalele cauze ale apariției tartrului includ:

• Periajul insuficient sau incorect: Placa bacteriană neîndepărtată se transformă în tartru.
• Consumul excesiv de alimente bogate în zaharuri: Zaharurile hrănesc bacteriile care formează placa bacteriană.
• Fumatul: Reduce fluxul sanguin la nivelul gingiilor și favorizează acumularea tartrului.
• Hidratarea insuficientă: Saliva joacă un rol important în neutralizarea acizilor și prevenirea acumulării plăcii bacteriene.
• Igienă orală deficitară: Dacă sărim peste periajul de seară sau uităm să folosim ața dentară, creăm condiții ideale pentru formarea plăcii bacteriene.

Cum prevenim apariția tartrului?

Prevenirea tartrului începe cu o igienă orală adecvată și continuă cu un stil de viață sănătos. 

Iată câteva sfaturi practice:

Rutina zilnică de igienă orală:

• Periază-ți dinții de două ori pe zi, timp de cel puțin două minute.
• Folosește ața dentară pentru a curăța spațiile dintre dinți și sub linia gingiei.
• Folosește apă de gură pentru a elimina bacteriile reziduale.

Alegerea produselor potrivite:

• Alege o pastă de dinți cu fluor, care ajută la întărirea smalțului și la prevenirea cariilor.
• Utilizează o periuță de dinți electrică pentru o curățare mai eficientă.

Adoptă o dietă echilibrată:

• Consumă alimente bogate în calciu și fosfați, cum ar fi lactatele și legumele verzi.
• Evită gustările bogate în zahăr și carbohidrații rafinați.
• Include alimente care stimulează saliva, cum ar fi merele, morcovii sau brânza.

Hidratarea corespunzătoare:

• Bea suficientă apă pentru a menține saliva în cantități optime, care ajută la curățarea naturală a dinților.

Vizite regulate la dentist:

• Programează controale stomatologice la fiecare 6 luni.
• Solicită detartraj profesional pentru a îndepărta tartrul acumulat.
• Cere sfaturi personalizate pentru îngrijirea danturii tale.

Tratamente pentru îndepărtarea tartrului

Detartrajul profesional:

• Este metoda cea mai frecvent utilizată pentru îndepărtarea tartrului și face parte din procesul complet de igienizare dentară profesională. Aceasta poate fi realizată manual sau cu ultrasunete, care descompun tartrul fără a afecta smalțul dinților.
• În plus, detartrajul ajută la îndepărtarea petelor de pe dinți, redându-le strălucirea naturală.

Cum afectează tartrul sănătatea generală

Tartrul dentar nu este doar o problemă locală; acesta poate avea implicații serioase asupra sănătății generale. Depunerile bacteriene asociate tartrului contribuie la dezvoltarea unor afecțiuni precum:

• Bolile cardiovasculare: Bacteriile orale pot pătrunde în fluxul sanguin, provocând inflamații sistemice.
• Diabetul: Infecțiile gingivale cauzate de tartru pot îngreuna controlul nivelului de zahăr din sânge.
• Complicații în sarcină: Femeile însărcinate cu afecțiuni gingivale severe pot prezenta un risc crescut de naștere prematură.

Soluție: Menținerea unei igiene orale riguroase și vizitele regulate la dentist pot preveni aceste complicații și pot îmbunătăți sănătatea generală.

Mituri despre tartrul dentar

Există multe idei greșite despre tartru, care pot duce la neglijarea sănătății orale. Să le demontăm împreună:

• Mit: „Tartrul dispare dacă mă spăl mai des pe dinți.”
  • Realitate: Odată format, tartrul nu poate fi îndepărtat acasă, ci necesită detartraj profesional.
• Mit: „Detartrajul slăbește dinții.”
  • Realitate: Detartrajul profesional este sigur și elimină doar depozitele dure, protejând astfel sănătatea dinților.
• Mit: „Tartrul este doar o problemă estetică.”
  • Realitate: Este o problemă serioasă care poate duce la gingivită, parodontită și pierderea dinților.

Înțelegerea acestor mituri și adoptarea unor obiceiuri corecte sunt pași esențiali pentru o igienă orală sănătoasă.

Importanța educației pentru igiena orală

O igienă orală bună începe cu educația, iar părinții joacă un rol important în acest proces. 

Cum putem forma obiceiuri sănătoase la copii?

• Învață tehnici corecte: Demonstrează copiilor cum să se spele corect pe dinți și cum să folosească ața dentară.
• Folosește metode interactive: Jocurile, poveștile și aplicațiile educative pot transforma igiena orală într-o activitate distractivă.
• Creează o rutină: Stabilește ore fixe pentru periaj și recompensează consecvența copilului.

Exemplele vizuale și implicarea constantă a părinților sunt puncte cheie importante pentru menținerea sănătății dentare pe termen lung.

Îngrijirea post-detartraj

După detartraj, menținerea igienei orale devine esențială pentru a preveni reapariția tartrului. 

Ce pași ar trebui să urmezi?

Utilizează produse specializate:

• Alege o pastă de dinți anti-tartru pentru a preveni depunerile.
• Completează periajul cu apă de gură antibacteriană.

Adoptă tehnici corecte de periaj:

• Spală-te pe dinți de două ori pe zi cu o periuță electrică.
• Îndreaptă periuța la un unghi de 45 de grade față de linia gingiei.

Hrănește-te sănătos:

• Consumă alimente care stimulează saliva, precum fructele și legumele crocante.
• Evită alimentele bogate în zaharuri.

Programează controale regulate:

• Vizitele periodice la dentist sunt esențiale pentru menținerea sănătății orale.

Cu o îngrijire corectă, vei putea prelungi efectele benefice ale detartrajului și te vei bucura de un zâmbet sănătos mai mult timp.

Ignorarea problemei nu face decât să agraveze situația. Prin urmare, adoptarea unor obiceiuri sănătoase și vizitele regulate la dentist sunt esențiale.

Un zâmbet sănătos nu este doar o dovadă de frumusețe, ci și un semn al grijii pentru sănătatea ta. Fă astăzi primul pas pentru a preveni și trata tartrul dentar, asigurându-te că zâmbetul tău rămâne sănătos și strălucitor pe termen lung!

Acest ghid te va ajuta să înțelegi mai bine ce este pulpita dentară și cum poți acționa pentru a ameliora simptomele sau pentru a o preveni. 

Ce este pulpita dentară?

Pulpita dentară este o afecțiune caracterizată prin inflamarea pulpei dentare, o zonă vitală situată în interiorul dintelui care conține nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv. Pulpita dentară poate evolua de la o simplă sensibilitate la stimuli externi până la durere severă și constantă, necesitând tratament pentru pulpită adecvat. 

Inflamația poate afecta atât pulpa dentară cât și rădăcina dintelui, ceea ce face esențială înțelegerea diferitelor tipuri de pulpită pentru a aplica cel mai eficient tratament.

Tipuri de pulpită dentară

Există două categorii principale de pulpită: pulpita reversibilă (hiperemie pulpară) și pulpită ireversibilă. Cazul pulpitei reversibile se caracterizează prin durerea care apare doar în prezenta stimulilor, cum ar fi alimentele reci sau dulci, și care dispare odată ce stimulul este îndepărtat. Această formă este adesea tratată prin îndepărtarea cariei și plombarea dintelui, eliminând astfel cauza inflamației.

Pe de altă parte, pulpita ireversibilă se manifestă prin durere severă și persistentă, care nu se ameliorează la îndepărtarea stimulului. Acest tip de pulpită poate necesita tratamentul de canal, proces prin care pulpa dentară afectată este îndepărtată, pentru a salva dintele de la extracție. Necroza pulpară, o complicatie a pulpitei ireversibile, poate apărea dacă tratamentul pulpitei nu este efectuat la timp. Ulterior, necroza pulpară evoluează în gangrenă, o altă complicație gravă a pulpitei cu suprainfectare bacteriană.

Indiferent de tip, diagnosticarea corectă și aplicarea unui tratament eficient sunt necesare pentru a preveni răspândirea infecției și pentru a păstra sănătatea orală. Tratamentele stomatologice variază în funcție de severitatea afecțiunii si de starea generală a dintelui afectat.

Simptomele pulpitei dentare

Recunoașterea simptomelor pulpitei dentare este esențială pentru a putea interveni în timp util și a evita progresia afecțiunii. Simptomele pot varia considerabil, în funcție de stadiul inflamației și de tipul de pulpită: reversibilă sau ireversibilă. 

Fiecare semn trebuie luat în serios pentru a preveni complicații precum necroza pulpară sau pierderea dintelui.

Simptomele pulpitei reversibile

Pulpita reversibilă, așa cum sugerează și numele, este o formă inițială a inflamației pulpei care poate fi tratată. Durerea apare de obicei doar în prezența anumitor stimuli – cum ar fi alimentele reci, calde sau dulci – și dispare odată ce stimulul este eliminat. 

Alte simptome pot include disconfort ușor sau sensibilitate la nivelul dintelui afectat atunci când este aplicată presiune sau când consumați anumite alimente.

Simptomele pulpitei ireversibile

Pe de altă parte, pulpita ireversibilă se caracterizează prin durere severă și persistentă, care nu se ameliorează odată cu îndepărtarea stimulului. Durerea poate fi constantă, intensificându-se adesea pe parcursul nopții și poate iradia spre alte zone ale feței sau gâtului. Simptomele pulpitei ireversibile pot include, de asemenea, sensibilitate excesivă la temperaturi, atât calde cât și reci, umflături în zona afectată, o senzație de presiune în interiorul dintelui, și chiar prezența unui abces.

Pe lângă aceste simptome specifice, pacienții pot experimenta și simptome generale precum febră, oboseală și o stare generală de rău, indicând o posibilă infecție care se răspândește dincolo de interiorul dintelui.

Cauzele pulpitei dentare

Înțelegerea cauzelor pulpitei dentare este importantă pentru a preveni apariția acestei afecțiuni dureroase. Pulpita dentară poate fi declanșată de o varietate de factori, care variază de la inflamația pulpei cauzată de carii până la traumatisme fizice care afectează interiorul dintelui.

Factori de risc

Printre principalii factori de risc se numără neglijarea igienei orale, ceea ce permite acumularea de plăci bacteriene și dezvoltarea cariilor. Îndepărtarea cariei în timp util și aplicarea unui tratament eficient sunt necesare pentru a preveni evoluția acesteia către pulpită. De asemenea, traumatismele dentare, cum ar fi loviturile la nivelul gurii sau fracturile dentare, pot expune pulpa dentară la infecții, accelerând apariția inflamației.

Un alt factor important îl reprezintă tratamentele dentare anterioare, în special cele care implică tratamentul cariilor profunde. Acestea pot slăbi structura dintelui și pot face pulpa dentară mai susceptibilă la infecții. 

De asemenea, obiceiurile precum bruxismul (scrâșnirea dinților) sau utilizarea excesivă a dinților pentru deschiderea ambalajelor pot contribui la deteriorarea smalțului și la expunerea pulpei dentare.

Este important de menționat că pulpita ireversibilă și pulpita reversibilă pot avea cauze comune, dar severitatea și tratamentul lor diferă semnificativ. În cazul pulpitei reversibile, eliminarea factorului declanșator, folosirea de paste de dinți pentru sensibilitate sau aplicarea de geluri desensibilizante poate opri procesul inflamator. În timp ce pulpita ireversibilă necesită adesea intervenții mai complexe, cum ar fi tratamentul endodontic sau îndepărtarea pulpei.

Diagnosticarea și tratamentul pulpitei dentare

Identificarea corectă a pulpitei dentare este primul pas important în direcția unui tratament eficient. Diagnosticul se bazează adesea pe simptomele descrise de pacient, dar și pe o serie de teste clinice și radiografii, care ajută la vizualizarea interiorului dintelui și a rădăcinii dintelui. 

Aceste metode ne permit să determinăm dacă inflamația este limitată la nivelul pulpei dentare sau dacă a avansat, afectând structurile înconjurătoare.

Metode de tratament

Odată diagnosticul stabilit, opțiunile de tratament pentru pulpita dentară variază în funcție de severitatea și tipul acesteia – fie că este vorba de o pulpită reversibilă sau de o pulpită ireversibilă. În cazurile mai puțin severe, tratamentul pulpitei poate implica îndepărtarea cariei și restaurarea dintelui cu o plombă, pentru a elimina sursa inflamației. Această abordare este adesea suficientă pentru a ameliora durerea și a restabili funcționalitatea dintelui.

Tratamentul de canal

Pentru cazurile în care inflamația a avansat, tratamentul de canal devine necesar. Acest proces implică îndepărtarea pulpei dentare afectate din interiorul dintelui, curățarea canalului radicular și obturarea acestuia pentru a preveni infectarea. 

Tratamentul endodontic are scopul de a salva dintele și de a preveni necesitatea extracției, oferind o soluție pe termen lung pentru pulpita ireversibilă. Este important de menționat că, în urma tratamentului de canal, dintele tratat va necesita, de obicei, o coroană pentru a-i restabili rezistența și funcționalitatea completă.

Indiferent de metoda aleasă, succesul tratamentului pulpitei dentare depinde de urmarea recomandărilor medicului dentist. Tratamentele stomatologice moderne oferă soluții eficiente pentru a combate pulpita dentară, însă colaborarea între pacient și specialist este vitală pentru un rezultat pozitiv.

Managementul (gestionarea) durerii dentare

Atunci când ne confruntăm cu durerea de dinte cauzată de pulpita dentară, găsirea unor metode eficiente pentru a ameliora durerea devine o prioritate. În timp ce tratamentul profesional este necesar, există și câteva strategii pe care le poți aplica acasă pentru a reduce disconfortul.

Un prim pas poate fi aplicarea de comprese reci pe exteriorul obrazului, în zona dintelui afectat, pentru a reduce umflătura și a diminua intensitatea durerii. 

De asemenea, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot fi de ajutor, dar este important să consulți un medic înainte de a le utiliza, pentru a te asigura că sunt potrivite pentru tine.

Evitarea alimentelor și băuturilor foarte reci sau foarte calde, precum și a celor dulci sau foarte dure, poate preveni agravarea simptomelor pulpitei dentare. 

În plus, menținerea unei igiene orale corecte, chiar și în prezența durerii, ajută la prevenirea răspândirii infecției.

Totuși, aceste metode de ameliorare a durerii sunt temporare și nu înlocuiesc nevoia unui tratament pentru pulpita dentară efectuat de către un medic specialist endodont. Știm că durerea severă poate fi înfricoșătoare, dar este important să ne amintim că aceasta este un semn că interiorul dintelui este afectat și necesită atenție medicală. 

Prevenirea pulpitei dentare

Prevenirea pulpitei dentare este necesară pentru a menține o sănătate orală optimă și pentru a evita tratamentele stomatologice complexe, cum ar fi tratamentul de canal. O igienă orală complexă, vizitele periodice (de 2 ori pe an) la dentist și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt pilonii de bază în prevenirea pulpitei.

Pentru a preveni apariția pulpitei dentare, este esențial să urmăm câteva metode de prevenție simple, dar eficace: 

• Periajul dinților de două ori pe zi, 
• Utilizarea aței dentare și clătirea cu apă de gură antiseptică contribuie la eliminarea plăcii bacteriene și la prevenirea inflamației pulpei. 
• De asemenea, îndepărtarea cariei în fazele incipiente și tratarea oricăror leziuni dentare sunt esențiale pentru a evita infectarea pulpei dentare.
• Vizitele periodice la dentist pentru controale de rutină și igienizări profesionale ajută la detectarea precoce a problemelor dentare, cum ar fi cariile sau traumatismele dentare, care pot duce la pulpita dentară. 
• Efectuarea de radiografii dentare periodice sunt importante în diagnosticarea corectă a pulpitei dentare sau a altor probleme dentare.

Adoptarea unui regim alimentar sănătos, bogat în vitamine și minerale, și evitarea alimentelor și băuturilor zaharoase sau acide contribuie, de asemenea, la sănătatea dentară. 

Limitarea consumului de alimente dure sau lipicioase poate preveni leziunile dentare și, implicit, apariția pulpitei.

Și nu în ultimul rând, protejarea dinților în timpul activităților sportive prin utilizarea unei gutiere poate preveni traumatismele dentare, reducând riscul de pulpită acută sau inflamație a pulpei dentare.

Prevenirea pulpitei dentare nu este doar o responsabilitate personală, ci și o investiție în sănătatea noastră pe termen lung. Prin menținerea unei igiene orale corespunzătoare, efectuarea de vizite regulate la dentist și adoptarea unui stil de viață sănătos, putem evita complicațiile asociate cu pulpita dentară și ne putem bucura de un zâmbet sănătos pentru ani de zile. 

Așadar, haideți să facem din prevenirea pulpitei o prioritate în rutina noastră zilnică de îngrijire personală.

În continuare, vom detalia 5 dintre cele mai comune afecțiuni dentare, precum și cum te pot ajuta specialiștii din cadrul Clinicii Dr.Șerban.

1. Tartrul dentar

Tartrul este un depozit organo-mineral de culoare galben-brună întâlnit atât la dantura permanentă cât și la cea temporară. Tartrul se formează în special pe suprafața interioară a dinților inferiori, pe suprafața exterioară a molarilor superiori, cât și pe suprafețele punților și protezelor dentare, a aparatelor ortodontice, precum și în zonele unde dinții nu se pot curăța cu ușurință. Depunerea tartrului favorizează bolile parodontale (afecțiuni ale țesutului care menține dintele în os), apariția cariilor, a halenei (respirația neplăcut mirositoare), mobilitatea dinților, ducând în final la pierderea danturii.

Specialiștii recomandă un detartraj alături de un periaj profesional de cel puțin 2 ori pe an.

• Pierderea unuia sau a mai multor dinți

Există mai multe cauze care pot duce la pierderea dinților, cum ar fi igiena dentară precară, cariile netratate sau boala parodontală. Dinții care lipsesc pot cauza în timp atât probleme de ordin estetic, cât și de ordin morfo-funcțional, afectând fonația sau masticația.

În acest caz, este necesară înlocuirea dinților cu ajutorul unor implanturi sau a unor lucrări protetice fixe sau mobile, în funcție de nevoile pacientului.

• Cariile dentare

Cariile se formează atunci când placa bacteriană începe să atace smalțul dinților. Acestea pot apărea pe toată suprafața dintelui sau în locuri greu accesibile (în apropierea gingiei sau interdentar) și, lăsate netratate, acestea pot evolua către abces sau pot cauza infecții profunde la nivelul pulpei dentare.

Cea mai frecventă cauză pentru apariția cariilor dentare este igiena orală deficitară, alături de nerespectarea planului de profilaxie recomandat de stomatolog (control periodic, igienizare profesională).

Tratamentul unei carii dentare diferă în funcție de dificultate și poate presupune doar o obturație fizionomică (realizată la microscop, în funcție de nevoi) sau, în cazurile mai severe, se poate ajunge la obturația de canal (despre care am scris mai multe aici – link către articolul despre tratamentul de canal).

• Abcesul dentar

Un abces dentar este o infecție dureroasă la rădăcina unui dinte sau între gingie și un dinte și este cauza cea mai frecventă a durerilor dentare severe. Aceste probleme pot provoca deteriorări ale smalțului dentar, care permit bacteriilor să infecteze pulpa dintelui. Infecția se poate răspândi, de asemenea, de la rădăcina dintelui la oasele de susținere ale dintelui. Simptomele care denotă prezența unui abces dentar sunt: durerea severă continuă, pulsatilă sau ascuțită, febră, inflamarea zonei, dureri la masticație etc.

Primul pas în tratarea unui abces dentar este reprezentat de tratarea infecției, pentru care poate fi encesar drenajul. Ulterior, se poate realiza un tratament de canal pentru a îndepărta pulpa dentară infectată. În cazurile cele mai grave, poate fi necesară extracția dintelui.

• Molarii de minte

Molarii de minte reprezintă un motiv din ce în ce mai frecvent pentru vizitele la stomatolog. Aceștia sunt ultimii care erup și, de cele mai multe ori, nu există suficient spațiu pe arcadă pentru ca aceștia să poată erupe. Astfel, pot deteriora molarii lângă care cresc, le pot altera poziția sau le pot afecta chiar rădăcina (dacă sunt incluși și îndreptați spre interior). De asemenea, erupția parțială a molarilor de minte poate cauza boli ale gingiilor și alte infecții orale, datorită faptului că poziționarea lor face periajul dificil.

De cele mai multe ori, tratamentul potrivit pentru molarii de minte este extracția, realizată în Clinica Dentară Dr. Șerban cu ajutorul unor aparaturi ultramoderne precum Piezosurgery, ce sporesc confortul post-operator și facilitează o vindecare mai rapidă.

Orice problemă stomatologică ai avea, în Clinica Dentară Dr. Șerban vei găsi cea mai bună și rapidă soluție. Toate procedurile beneficiază de cea mai înaltă precizie și se desfășoară în condiții de siguranță și fără durere. Dacă dorești să îți faci o programare, completează formularul online pe adresa https://www.drserban.ro/contact/ sau sună la numărul 0758.074.415.

Pacienții care nu manifestă probleme privind erupția acestor molari sunt într-un număr restrâns. De obicei, măselele de minte pot cauza complicații, cum ar fi:

• Carii;
• Boala parodontală;
• Pericoronarite;
• Resorbție osoasă dentară;
• Fracturi mandibulare etc.

De aceea, este recomandat să apelezi întotdeauna la medicul stomatolog.

Cum știi că urmează să erupă molarul de minte?

Principalele simptome cu care pacienții se confruntă în această situație sunt dureri, infecții, disconfort gingival, deteriorarea dinților de lângă zona afectată.

Când știi că molarul de minte trebuie îndepărtat?

Apariția acestui molar poate împinge ceilalți dinți de pe arcadă și, pentru a-și face loc, le poate schimba poziția. De aceea, trebuie acționat înainte ca el să facă acest lucru. De asemenea, se recomandă sfatul medicului și în cazul în care erupția sa nu este completă, întrucât acesta poate determina apariția infecțiilor gingivale.

Putem păstra molarul de minte?

În cazul în care molarul de minte este sănătos și a erupt în mod corespunzător, fără a afecta ceilalți dinți, extracția acestuia nu este recomandată. Recomandăm însă o urmărire atentă din partea unui specialist până în momentul în care molarul este format complet, pentru diminuarea sau înlăturarea oricărui pericol.

De ce să ne alegi pe noi?

Medicii Clinicii Dentare Dr. Șerban au o vastă pregătire și experiență în ceea ce privește problema molarilor de minte și nu numai. Ne dorim ca fiecare pacient să dispună de confortul necesar astfel încât să obținem rezultatele cât mai bune, fără complicații sau traume post-extracție. De aceea, folosim cele mai moderne și sigure tehnologii minim invazive.

Extracțiile realizate în cadrul clinicii noastre se realizează prin tehnici atraumatice, cu aparatură Piezosurgery de ultimă generație. Punem siguranța pe primul loc, iar fiecare intervenție este realizată fără ca pacientul să resimtă vreo durere. Cu peste 15.000 de intervenții, putem aborda toate tipurile de extracții pentru molari incluși, semi-incluși sau erupți pe arcadă.

Prin tehnologiile folosite oferim confort postchirurgical sporit și garanția că locul intervenției se va vindeca corespunzător, iar sănătatea danturii va fi menținută.

Beneficiază și tu de tehnologiile de ultimă generație și asigură-te că extracția molarilor de minte va fi realizată în deplină siguranță! Te așteptăm în cabinetul nostru și îți promitem că nu vei avea de ce să-ți faci griji. Pentru a face o programare poți suna la numărul de telefon 0758.074.415 sau poți completa formularul online: https://www.drserban.ro/contact/

Razele X reprezintă o practică esențială în stabilirea unui diagnostic corect și precis, dar și în monitorizarea pe termen lung a evoluției danturii. Astfel, în cazul copiilor, pot fi monitorizate evoluția erupțiilor dentare și dezvoltarea mugurilor dentari, iar general pot fi monitorizate evoluțiile leziunilor apicale, parodontale sau a resorbțiilor osoase. Totuși, impresia că radiografiile sunt dăunătoare pentru sănătatea nosatră este comun răspândită, nefiind pe deplin înțeleasă.

Într-adevăr, radiografiile cu raze X presupun radiații, doar că nivelul acestora este foarte mic, fiind astfel considerat sigur pentru copii și adulți. Un alt factor care influențează nivelul de radiații îl reprezintă aparatura folosită în clinică: realizarea radiografiilor digitale scade chiar și mai mult nivelul radiațiilor decât radiografiile developate pe film radiologic.

La Clinica Dr. Șerban folosim numai aparatură de ultimă generație, precum MyRay RXDC (HyperSphere Technology) și MyRay Hyperion X5 (Easy 3D & 2D), care sunt cu 90% mai eficiente decât aparatele clasice. Astfel, pacienții noștri se bucură de tratamente de maximă calitate și de confort sporit în clinică, neavând motive de îngrijorare pentru sănătatea lor.

Pentru a înțelege și mai bine nivelul mic de radiații pe care îl presupun radiografiile cu raze X, am pregătit o serie cu surse de radiații din viața de zi cu zi (fiindcă suntem expuși constant la astfel de radiații) și dozele medii în microsieverți, adică unitatea de măsură a nivelului de radiații:

Cel mai probabil te-au surprins datele de mai sus. Acest lucru este normal de altfel, deoarece am auzit de mici că radiografiile cu raze X sunt dăunătoare și încercăm să ne ferim de ele, fără a înțelege ce presupun de fapt. Iar puțină informare arată că de fapt suntem supuși unei doze mai mari de radiații într-o zi obișnuită decât în urma unei radiații retroalveolare.

Dacă ai mai multe întrebări despre radiografiile dentare cu raze X sau despre efectele acestora și procesul propriu-zis, nu ezita să ne întrebi la următoarea vizită în clinică! Pentru programări ne poți suna la numărul de telefon 0758.074.415 sau completa formularul online.

Majoritatea pacienților au patru molari de minte, doi pe arcada superioară și doi pe arcada inferioară. De obicei, molarii de minte nu au suficient spațiu pentru a erupe în poziție normală. În timpul erupției, ei împing în ceilalți dinți, cauzând înghesuiri dentare.

Medicul dentist recomandă de obicei efectuarea unei radiografii panoramice pentru a stabili poziția de erupție a molarilor de minte. Atunci când molarii de minte sunt complet erupți și nu cauzează probleme dentare, nu se recomandă extracția lor.

În situația în care molarii de minte nu au erupt încă pe arcada dentară, ei pot fi parțial erupți, semiinclusi, sau pot fi incluși total în os, cauzând multiple probleme dentare printre care: înghesuiri dentare, carii dentare, boli ale gingiilor, boli parodontale, pericoronarite, abraziune dentară, sau malocluzii dentare.

Molarul de minte se extrage sub anestezie locală, iar intervenția durează de la câteva minute până la o oră, în funcție de poziția pe care acesta o are în os. Pentru ca intervenția să fie cât mai puțin traumatizantă, experiența medicului este cea mai importantă. În cei 20 de ani de experiență, Dr. Șerban Alexandru Marius a efectuat în clinica noastră peste 10.000 de extracții ale molarilor de minte.

În primele trei zile de la extracție, pacienții pot simți un disconfort local însoțit de durere (edem), iar medicul poate prescrie antibiotice locale și antiinflamatoare. Ca după orice intervenție chirurgicală, după extracția unui molar de minte pot apărea diverse complicații: infecție, vindecare întârziată, alveolite, lezări temporare ale nervului alveolar inferior, respectiv furnicături sau amorțeli în limbă, bărbie, gingie sau dinți.

Infecțiile bacteriene din cavitatea bucală sunt printre cele mai mari probleme cu care se confruntă medicii stomatologi. Terapia fotodinamică antimicrobiană HELBO, reprezintă o alternativă simplă și eficientă la metodele convenționale de tratament. Ea luptă cu bacteriile patogene, accelerează procesul de vindecare al afecțiunilor din cavitatea bucală și ameliorează durerea.

Printre afecțiunile din cavitatea bucală în care terapia fotodinamică HELBO este foarte eficientă, se numără: parodontita, periimplantita, afecțiunile endodontice (granuloame sau chisturi), cariile, pulpita și tulburările de vindecare ale rănilor după intervențiile chirurgicale. Este extrem de eficientă și în tratamentul ONE STAGE SURGERY, efectul fiind dovedit științific și clinic, asigurând un os de bună calitate, necesar inserării de implante în aceeași ședință cu extracțiile dentare.

Terapia  fotodinamică cu  laser, reprezintă un tratament local ce distruge bacteriile și fungii, asigurând o vindecare rapidă și eficientă. Nu se generează căldură, iar lumina laserului are efect de reducere a durerii și de accelerare a vindecării.

Cum acționează HELBO ?

Terapia fotodinamică antimicrobiană HELBO este foarte eficientă în periimplantite, periodontite, afecțiuni endodontice, One Stage Surgery, dar și în vindecarea post chirurgicală.

Etapa 1: Curățare dinte, implant, canal radicular, alveolă

Etapa 2: Aplicarea activatorului în alveolă

Etapa 3: Clătirea excesivă cu apă

Etapa 4: Distrugerea bacteriilor prin expunere la unde laser

Avantajele terapiei HELBO:

• rată de mare de succes a tratamentului
• fără efecte adverse
• poate fi folosit de câte ori este nevoie
• reduce utlizarea antibioticelor
• completează procedurile chirurgicale
• acționează strict la nivelul zonei infectate
• accelerează procesul de vindecare

Acesta se refera la scoaterea nervului din dintele nesanatos, atunci cand pulpa sa este infectata. Cauza cea mai frecventa o reprezinta cariile profunde, dar mai poate fi vorba si despre necesitatea pregatirii dintelui in scop protetic, cand nu mai este posibila pastrarea vitalitatii sale.

In mod normal, este necesara o singura astfel de sedinta, dar am intampinat si situatii in care lipsa timpului necesar sau prezenta unor infectii avansate au impiedicat finalizarea cu succes a unui tratament de canal in cadrul aceleiasi sedinte, acesta extinzandu-se astfel la doua.

Recomandarea noastra ca medici este de a nu apela la diverse substante si solutii in vederea devitalizarii pulpei dentare. Atat pentru confortul propriu, dar mai ales pentru siguranta, sfatul nostru este de a beneficia de anestezie in cadrul unui cabinet specializat. Aceasta este necesara inaintea inceperii tratamentului.

Tratamentul de canal si ce implica acesta

Foarte important pentru reusita unui astfel de tratament este ca izolarea dintelui de cavitatea bucala sa fie facuta cu maximum de precautie, asemenea si irigarile riguroase realizate in paralel cu hipoclorit de sodiu. Consideram ca este necesar a va aduce la cunostinta toate acestea intrucat, astfel, pe durata intregii operatiunii veti fi mai detasat pentru ca veti sti ce se intampla. Prin realizarea acestor pasi, rezulta o preparare mecanica adecvata a canalelor radiculare.

Exista posibilitatea ca ulterior incheierii tratamentului endodontic, pacientul sa simta o sensibilitate la presiune, precum si un disconfort local temporar. Este perfect normal, cazurile in care este necesara administrarea de antiinflamatoare fiind destul de rare.

Sunt 3 aspecte importante de care trebuie sa se tina cont in vederea finalizarii cu succes a unui tratament pe canal. Iata despre ce este vorba:

1 – Radiografiile
Acestea trebuie realizate pentru a vedea in ce stare se afla dintele, precum si care este morfologia interna a sa. Ulterior tratamentului mai trebuie realizata una, pentru a vedea daca a fost sau nu un tratament de succes.

2 – Diga
Este vorba despre membrana verde ce izoleaza dintele de restul cavitatii bucale. Conteaza pentru ca este responsabila de impiedicarea solutiilor chimice sa patrunda in mediul ce il inconjoara. Inghitirea substantei poate provoca probleme la nivelul tractului digestiv.

3 – Apex locator
Face referire la aparatul ce ajuta in determinarea lungimii canalelor radiculare. Rolul sau este de a ghida medicul in efectuarea obturatiei de canal potrivite, beneficiind astfel de o precizie exemplara.

Desigur, la final este necesara verificarea tuturor pasilor efectuati, printr-o radiografie de control. Medicul stomatolog va folosi un material de obturatie capabil sa sigileze tridimensional canalul, pana in punctul in care este constructia apicala din varful radacinii. In situatia in care sunt sesizate greseli de obturatie post tratament, este necesara refacerea radiografiilor si remedierea situatiei.

Atunci cand pasii mai sus mentionati sunt respectati si indepliniti corespunzator, este eliminata complet posibilitatea aparitiei unor infectii in os sau in jurul radacinii dintelui. De preferat este ca abordarea chirurgicala sa nu fie necesara insa. Bineinteles, nu este suficient ca numai aspectele de mai sus sa fie luate in calcul in anumite situatii.

De stiut ca endodontia reprezinta o ramura deosebit de complexa si laborioasa, iar nerespctarea unei reguli oricat de mici poate rezulta in efecte de nedorit !

Daca situatia impune realizarea unui tratament de canal, aveti grija sa respectati sfatul medicului si sa nu luati antibiotice sau alte medicamente dupa auz. In nici un caz acestea nu reprezinta cai de a devitaliza dintele. Cele mai multe dintre tratamente respecta acest tipar, deci este bine sa aveti in vedere informatiile mai sus prezentate. In BLOGUL CLINICII DR. SERBAN gasiti si alte informatii relevante cu privire la diversele proceduri stomatologice existente.

Acesta se refera la scoaterea nervului din dintele nesanatos, atunci cand pulpa sa este infectata. Cauza cea mai frecventa o reprezinta cariile profunde, dar mai poate fi vorba si despre necesitatea pregatirii dintelui in scop protetic, cand nu mai este posibila pastrarea vitalitatii sale.

In mod normal, este necesara o singura astfel de sedinta, dar am intampinat si situatii in care lipsa timpului necesar sau prezenta unor infectii avansate au impiedicat finalizarea cu succes a unui tratament de canal in cadrul aceleiasi sedinte, acesta extinzandu-se astfel la doua.

Recomandarea noastra ca medici este de a nu apela la diverse substante si solutii in vederea devitalizarii pulpei dentare. Atat pentru confortul propriu, dar mai ales pentru siguranta, sfatul nostru este de a beneficia de anestezie in cadrul unui cabinet specializat. Aceasta este necesara inaintea inceperii tratamentului.

Tratamentul de canal si ce implica acesta

Foarte important pentru reusita unui astfel de tratament este ca izolarea dintelui de cavitatea bucala sa fie facuta cu maximum de precautie, asemenea si irigarile riguroase realizate in paralel cu hipoclorit de sodiu. Consideram ca este necesar a va aduce la cunostinta toate acestea intrucat, astfel, pe durata intregii operatiunii veti fi mai detasat pentru ca veti sti ce se intampla. Prin realizarea acestor pasi, rezulta o preparare mecanica adecvata a canalelor radiculare.

Exista posibilitatea ca ulterior incheierii tratamentului endodontic, pacientul sa simta o sensibilitate la presiune, precum si un disconfort local temporar. Este perfect normal, cazurile in care este necesara administrarea de antiinflamatoare fiind destul de rare.

Sunt 3 aspecte importante de care trebuie sa se tina cont in vederea finalizarii cu succes a unui tratament pe canal. Iata despre ce este vorba:

1 – Radiografiile
Acestea trebuie realizate pentru a vedea in ce stare se afla dintele, precum si care este morfologia interna a sa. Ulterior tratamentului mai trebuie realizata una, pentru a vedea daca a fost sau nu un tratament de succes.

2 – Diga
Este vorba despre membrana verde ce izoleaza dintele de restul cavitatii bucale. Conteaza pentru ca este responsabila de impiedicarea solutiilor chimice sa patrunda in mediul ce il inconjoara. Inghitirea substantei poate provoca probleme la nivelul tractului digestiv.

3 – Apex locator
Face referire la aparatul ce ajuta in determinarea lungimii canalelor radiculare. Rolul sau este de a ghida medicul in efectuarea obturatiei de canal potrivite, beneficiind astfel de o precizie exemplara.

Desigur, la final este necesara verificarea tuturor pasilor efectuati, printr-o radiografie de control. Medicul stomatolog va folosi un material de obturatie capabil sa sigileze tridimensional canalul, pana in punctul in care este constructia apicala din varful radacinii. In situatia in care sunt sesizate greseli de obturatie post tratament, este necesara refacerea radiografiilor si remedierea situatiei.

Atunci cand pasii mai sus mentionati sunt respectati si indepliniti corespunzator, este eliminata complet posibilitatea aparitiei unor infectii in os sau in jurul radacinii dintelui. De preferat este ca abordarea chirurgicala sa nu fie necesara insa. Bineinteles, nu este suficient ca numai aspectele de mai sus sa fie luate in calcul in anumite situatii.

De stiut ca endodontia reprezinta o ramura deosebit de complexa si laborioasa, iar nerespctarea unei reguli oricat de mici poate rezulta in efecte de nedorit !

Daca situatia impune realizarea unui tratament de canal, aveti grija sa respectati sfatul medicului si sa nu luati antibiotice sau alte medicamente dupa auz. In nici un caz acestea nu reprezinta cai de a devitaliza dintele. Cele mai multe dintre tratamente respecta acest tipar, deci este bine sa aveti in vedere informatiile mai sus prezentate. In BLOGUL CLINICII DR. SERBAN gasiti si alte informatii relevante cu privire la diversele proceduri stomatologice existente.